vineri, 26 februarie 2016

Opal...

Nu-mi găsesc locul nicăieri
Copil
Încrustat în vraja ierbii
Aromind visări cu astre
Ochi de opal în căutarea stelei-pereche
Nestavilitul dor care mă ridica din iarbă nopți la rând
Acolo undeva eram acasă
Aici doar fir de rouă
În cupa însetatei flori
Și mulțumeam pământului
Că m-a primit
Cum neastâmpăr gândul n-are
Prin vremuri am umblat din loc în loc
Sperând să aflu calea
Azi
Tot mai sper
Cu ochii către cer
Să aflu locul părăsit demult
O stea opal
Unde sufletul e acasă
Pe țărmul mării
Opal
Opal și eu…

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu