Aș vrea să-mi faci un leagăn din clipele rămase.
Într-un vârtej de simțuri să ne-nvelim cu norii,
Să adunăm în poală doar stele norocoase.
Și-așa cuminți și tandri să ne găsească zorii.
Ne-ntindem, cu sfială, în verde luciul ierbii,
Încătușați în vise, nemângâiați de ploi.
Doar luna să ne vadă, când vin să doarmă cerbii.
Să lumineze visul și calea dintre noi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu