vântul mușcă din petale
abia inmugurisem
după ere
de singurătate
s-a ofilit și magnolia
-o ador
are culoarea
sufletului tău
când zâmbești-
nici zborul
nu mai e zbor
e un picaj în zig-zag
spre mâine
unii se lasă purtați de val
noi
de vânt
unde naiba
sunt cuvintele,
iubi?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu