La câte stele să te mai închin,
Când tot albastrul moare împrejur.
Chiar dac-ar fi un strop din cer să fur,
Tu n-ai veni, nici eu n-am să mai vin.
Iubirea asta, tristă supernovă,
A luminat în haos, o secundă.
Eu o vedeam duioasă și profundă.
Tu, doar un vânt, ce bate de la provă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu