13
Se scutură din ceruri flori albe de cais,
Ca visul meu albastru ce l-am crezut peren,
În locul tău, iubire, rămâne un abis,
Iar din acorduri tandre numai un trist refren.
Se scutură și norii în suflet de proscris.
Mai plange-un ochi în ceață, mai pleacă azi un tren,
Mai trece câte-un înger, în zbor, spre paradis.
Din simfonii albastre, rămâne-un trist refren.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu