tu

cel cu inima tăiată în patru

 mi-ai spus

 că ai îmbrăcat cămașa iubirii

 pentru mine

 când secundele îmi refuzau
 curgerea

 ți-am savurat cuvintele
 paradis în cerul gurii

 până când am înțeles
 că împărțeam aceeași cămașă
 aceleași cuvinte

 cu toate necuvântătoarele
 care îți populau
 inima

 prea multe fante
 prin care se strecura
 ce rămăsese
 nescuturat
 din cămașa aceea