Copilărie

Știam cândva cărarea spre Lumină,
Dar am orbit și-n palmele întinse 
Am strâns doar spini, însângerați de vină,
Silabe reci curgând pe pleoape ninse.

Gustam Lumina, cină-nsingurată
Și mă hrăneam cu urmele de nor.
Copil al ierbii, mă visam odată
Un pescăruș, trecând în albu-i zbor.

Treceau prin mine fluvii de candoare.
Le mai aud și azi ecoul stins
Trecând în grabă, pată de culoare,
Ca nimb albastru, peste părul nins…