Insomnii

Să-mi lași un semn când luna stinsă moare
Străpunsă-n van de palide luciri
Să-mi amintească stropul de candoare 
Când ne credeam Luminii întâii miri

Și câte au murit pe nesimțite
De când ne-am spus iubirea mea dintâi
E totul alb acum în jur iubite
Dar îmi așez albastrul căpătâi

Să dorm ușor cum numai veșnicia
Ar mai putea să-mi fie somnifer
Să-mi tragi pe ochi drept giulgiu poezia
Albastru pur și totuși efemer…