Liniștea dintre neliniști

Străvezie liniștea asta
Între două țipete 
Ai adormit
Cu ura în pumni
Eu nu dorm
Gândul îmi sforăie la unison
Cu gâtlejul tău

La ce bun să întreb
Cine te-a supărat
Mereu e la fel
Te trezești instant
Și începi să-mi spargi liniștea
Fără să-ți amintești
Unde rămăsesem...