miercuri, 30 noiembrie 2016

Fără albastru


Aș fi putut să fiu cu tine mare
Și te doream cum setea apă cere
Doar tu mă speli de patimi și durere 
Golind în mine clipele amare
Aș fi gustat răcoarea dimineții
Să-mi fie scut în zilele fierbinți
Când fruntea arde și mă scot din minți
Tiranice constrângeri ale vieții
Aș fi putut păstra lucirea-ți calmă
Când negri nori ți-amenință splendoarea
Aș fi putut să fiu și eu ca marea
Albastru pur la fiecare palmă
Să vii la mine mare surioară
Eu te aștept ca-n fiecare vară

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu