Mă înfirip din vise de Lumină
Cu mâinile întinse către astre.
În mută implorare spre Divină
Și Sfântă Maică-a pătimirii noastre.
Nu-i cer nimic din ce i-aș putea cere!
Nu pentru mine plâng și înalț rugi!
Ci pentru voi, cei ce trăiți în fiere
Și nu vă pasă de omor de prunci!
Te roagă, Maică, pentru noi la Domnul!
Să-ntoarcă -a lumii mare stricăciune!
Tu astăzi la copii veghează somnul.
Căci ne aflăm pe margini de genune.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu