Tu, înger hoinar prin soare și vânt,
Ce dulce-i popasul în cuibul de stele!
Oprește-te-o clipă din zborul-avânt
Și zboară spre mine și visele mele!
Rămâi ! Și în taină, suav, luminează
A nopții adâncă și grea neființă!
Hai, ia-mă de mână, trimite-mi o rază
Și lasă în mine un strop de dorință!
Căci dorul e unul! Și doare de dor!
E dorul de casă, venit de departe!
Și dorul de stele mă-ndeamna să zbor
Spre pragul adânc dintre viață și moarte!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu